Adu-ti aminte, intotdeauna ai fost artist la cuvinte si le strang sa ti le-ntorc, fara sa intorc tot ce a fost caci m-am intors de 3 ori  si am inteles ca n-are rost. Acum pare pustiu si as vrea sa stiu ca tii la mine, sentimentul e inca viu si se mentine si in mine,as vrea sa pot sa spun "PA”, dar cum?Cand a ta amintire revine fara oprire, cand din a noastra iubire n-am nici un fel de iesire.
Imi amintesc cu nostalgie, seri si nopti cand ne spuneam"Indiferent de ce-o sa fie, noi vom fi ca'n prima zi, caci ce avem e special, ca orice ar fi vom trece peste, ca ne iubim si e normal  si nu am vrea sa stim cum este sa ne certam”, esential este ca sunt doar amintiri si regretam la fel de mult cum incercam sa uitam, cel putin pentru mine e un chin...vreau sa cred ca nu mai vezi iubirea noastra ca pe ceva ce poate fi, caci stii... eu nu mai vreau sa ma gandesc la tine, povestea noastra nu mai tine, de fapt vreau sa nu existe ! Triste amintiri, vreau sa nu mai insiste, liste de reprosuri am pentru ce mi-ai facut, deci te uit...un sentiment puternic te trezeste in mintea mea cand ma gandesc la dragostea pe care ti-am purtat-o, la inima pe care ai frant-o,la acea dezamagire, la tot ce ai facut pentru a-mi schimba ce imi statea in fire, imi spuneai ca nimic nu-ti mai place la mine;oricum eu nu mai sunt a ta si acum plang o amintire, plang o umbra de iubire,si stiu ca tii la mine inca si stiu ca ai pe alta langa tine....imi amintesc...stiai si tu la inceput, as vrea sa spun ca... ce am avut cu tine a trecut, as vrea sa pot sa uit. Sa avem un viitor, nu un trecut, mi-am creat un scut strans legat de inima,in agenda ta eu am ramas EXA pe care ai intalnit-o candva, pe care ai uitat-o, oricum asta e viata mea, las lacrimi sa se verse, imi amintesc SMS-uri sterse, numere ascunse,oricum am mult prea multe surse, mult prea multe spuse, multe intrebari puse tie, putine cu raspuns din partea ta, dar fie, las de la mine, asta am facut mereu ca sa ne fie bine si chiar daca nu vom fi impreuna, chiar daca te voi vedea pe strada cu alta de mana,  am facut tot ce ai vrut, am facut tot ce am putut.In ultima vreme m-am gandit la ce pot face,am fost stresata sa ma indragostesc iar de tine dar imi pare rau ca nu pot duce la capat. Trebuie sa ma opresc aici,ai fost cat de minunat puteai fi dar doare cand imi spui ca ma intelegi,deci crede-ma,imi pare rau...

Cândva îmi spuneai " Cât e roata de patrata, tot se va întoarce odata" .. aveai dreptate, am ajuns la cuvintele tale. Tu ai plecat, eu am ramas singura, cu amintirea ta! Nici nu stii cum doare, nici nu stii cât mi-e de dor de plimbarile noastre lungi, de povestile noastre, de faptul ca îmi zâmbeai doar mie, într-un mod cu totul si cu totul special si ca ma priveai asa cum nu m-a mai privit nimeni. Oare toate astea nu se vor mai întoarce niciodata, oare chiar ai plecat de tot? Eu stau aici si te astept.. pentru ca stiu ca într-o zi te vei întoarce si vei fi doar al meu!

Asa a fost odata.

 Uneori e usor sa minti sa te prefaci sa pleci crezand ca faci bine! Spui cuvinte crezand ca trecutul revine. Calci inimi in picioare si nu vezi. Incet incet te indepartezi. Crezi ca totul e bine asa cum faci altii sufera si tu taci, poate unora nu le pasa de actiunile tale. Dar exista cineva care va invata sa iti zica e ok si cu ultima putere sa se sacrifice doar sa nu te supere. Sa uite de orgoliu pentru sentimente. O persoana care o sa invete si minciunile sa ti le creada cu speranta ca nu o sa te piarda!